„Creşterea preţului la energie ar putea să ajungă la 50% până la finalul anului”. Sindicaliștii cer măsuri urgente



Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Guvernului convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS) pentru a pregăti măsuri care să diminueze efectul creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor.

Sindicaliștii spun că este de așteptat ca până la finalul anului creşterea preţului la energie să ajungă la 50%, în condiţiile în care se apropie sezonul rece.

„Ce se întâmplă în aceste zile în piaţa energiei este o lecţie pe care, deşi a experimentat-o de multe ori în ultimii 30 de ani, autorităţile din România refuză să o înveţe. În lipsa unor mecanisme de piaţă funcţionale şi verificate, liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorul casnic s-a produs în cel mai abrupt mod cu putinţă. Este un exemplu clar despre cum un cumul de factori, aparent fără nicio legătură între ei, pot arunca în aer bugetele consumatorilor casnici, dar şi competitivitatea sectoarelor economice, în special a celor mari consumatoare de energie”, susţin sindicaliştii de la BNS, într-un comunicat de presă transmis marţi, potrivit News.ro.

Ei afirmă că pregătirea liberalizării pieţei energiei trebuia să ţină cont de realităţile din România, atât cele referitoare la contextul social, dar şi cele ce ţin de funcţionarea pieţei energiei.

Astfel, sindicaliştii arată că aproximativ 1,1 milioane de gospodării înregistrau în 2019 restanţe la plata facturilor de energie electrică, aproximativ 1 milion de gospodării se află în acest moment în situaţie de sărăcie energetică, adică 4,2 milioane de persoane. Totodată, circa 10% din populaţia României se află în imposibilitatea de a asigura o temperatură adecvată în locuinţă, mult peste media europeană, şi aproximativ 3 milioane de persoane se află în imposibilitatea de a achita la timp facturile de utilităţi sau obligaţiile curente.

„2,95 miloane persoane se aflau în 2020 în stare de deprivare materială severă (nu au avut acces la bunuri si servicii considerate minime pentru un trai decent); Dependenţa de importul de energie dar şi de resurse energetice, desi mai mica decât media europeană cunoaşte o creştere accelerată în ultimii ani; În ciuda faptului că productivitatea consumului de energie este în continuă creştere în ultimii ani, nu reuşim să recuperăm decalajul faţă de Uniunea Europeană; Angajamentele europene pentru decarbonare au împins preţul certificatelor de emisie la valori mult mai mari faţă de nivelul din 2020 (aprox 50 euro/tonă, comparativ cu 21 euro/tonă în iunie 2020); După scăderea consumului de energie din 2020, în 2021 consumul a început să revină, deşi nu a atins încă nivelul înregistrat în 2019. Acest lucru a creat la nivelul pieţei un exces de cerere. Creşterea consumului intern de energie în special la nivelul Industriei, dar şi creşterea cererii de energie pentru export au determinat în mod special excesul de cerere”, mai arată reprezentanţii BNS.

Conform sursei citate, creşterea cererii de energie electrică, suprapusă peste liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici, evoluţia contextului internaţional, dar şi peste regulile speciale impuse de pandemie, au permis operatorilor din piaţa energiei să speculeze momentul şi să forţeze o creştere rapidă a preţurilor în piaţă, accelerând alinierea la preturile europene.

„Se pare că autorităţile abilitate nu au avut capacitatea sau nu au vrut să anticipeze un astfel de comportament, deşi preţurile producţiei industriale pentru Industria energetică au început să înregistreze creşteri mai accentuate încă de la finalul anului 2020. O primă victorie a politicii de preţ practicată de operatorii din piaţa energiei este chiar adoptarea OUG 84/2021, respectiv renunţarea la obligativitatea de a asigura continuitate în furnizare, pe perioada stării de alertă pentru operatorii de transport şi distribuţie, aşa cum s-a întâmplat până la începutul lunii august şi aşa cum se întâmplă inclusiv în prezent pentru operatorii de apă, canal şi salubritate”, scrie în comunicat.

Sindicaliştii susţin că românii plătesc pentru „incapacitatea” autorităţilor de a gestiona situaţia creată şi pentru „apetitul operatorilor din piaţa energiei pentru profituri uriaşe”.

„În mod cert liberalizarea pieţei energiei pentru consumatorul casnic operată la începutul acestui an trebuia pregătită cu mult mai multă atenţie. Din păcate pregătirea a fost extrem de precară şi s-a limitat mai degrabă la o campanie de informare a populaţiei pentru a-şi încheia contracte pe piaţa concurenţială”, adaugă BNS.

Conform sursei citate, instituţiile abilitate trebuiau să aibă pregătite şi aplicabile cel puţin 2 tipuri de intervenţii: actul normativ pentru consumatorul vulnerabil deja adoptat, inclusiv norme de aplicare, şi mecanisme şi instrumente de control care să descurajeze eventuale comportamente speculative.

„Cel mai probabil situaţia din piaţa energiei este în continuă evoluţie, se aşteaptă ca până la finalul anului creşterea preţului la energie să ajungă la 50%, în condiţiile în care se apropie sezonul rece. Ca urmare, BNS cere Guvernului convocarea CNTDS în vederea pregătirii unui pachet de măsuri care să diminueze efectul creşterii preţurilor asupra consumatorilor”, afirmă sindicaliştii.

Ei solicită adoptarea în regim de urgenţă a actului normativ privind consumatorul vulnerabil; revizuirea pragurilor de asistenţă a consumatorului vulnerabil, astfel încât să se asigure o protecţie reală a populaţiei aflată în situaţie de vulnerabilitate (se estimează că doar aproximativ 20 mii de gospodării ar putea beneficia de prevederile actului normativ, din cele aproximativ 1 milion de gospodării aflate în situaţie de sărăcie energetică); includerea în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027 a unei componente care să vizeze sărăcia energetică şi implicit alocarea de resurse financiare prin intermediul POIDS; reducerea cotei de TVA pentru energie electrică pentru consumatorul casnic; revizuirea actualei politici de distribuire a profiturilor obtinute de Hidroelectrica şi Romgaz şi reinvestirea profiturilor obţinute în crearea de noi capacităţi de producţie care să conducă la diminuarea costurilor de producţie a energiei pe termen mediu şi lung; dispunerea unor măsuri de control din partea autorităţilor competente pentru a identifica cauzele ce au generat creşterea preţurilor din această perioadă.

De asemenea, BNS reiterează solicitarea transmisă Parlamentului de a amenda Proiectul de Lege 307/2021 privind aprobarea OUG 84/2021 în sensul amânării intrării în vigoare a prevederilor legislative până la publicarea şi intrarea în vigoare a legii privind consumatorul vulnerabil.

 



Source link

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *