Cum se gătește vânăta ca să aibă gustul perfect. De anul ăsta, Guvernul subvenționează culturile



Căutate de toți gurmanzii din bucătăriile orientale, mediteraneene sau est-europene, vinetele sunt foarte apreciate și în bucătăria noastră.

În ciuda cererii, însă, producția românească a ajuns să scadă, de la an la an. Fermierii spun că vinetele sunt greu de cultivat, iar vremea nu i-a ajutat deloc în ultimii ani. În plus, tot mai mulți au preferat să cultive roșii, pentru ajutorul primit, prin programul „tomata”.

Aproape din orice casă nu lipsește salata de vinete în această perioadă, iar pentru a simți gustul desăvârșit al acestei legume, importantă este coacerea.

Marinel Dima: „Vinetele, ca să fie bune, trebuie coapte la flacără. Mai exact, jarul să nu fie stins ca la orice grătar. Vânăta fiind coaptă în flacără, ea mustește, pocnește și în același timp se scurge din ea iodul”.

În zona Ardealului, vinetele se pregătesc după o rețetă tradițională, cu mare trecere la turiști.

În ultimii ani, meniurile sofisticate pe bază de vinete diversifică oferta multor restaurante, în special a celor cu specific vegetarian.

Denisa Pascar, bucătar: „Parmigiana – care se servește cu mozzarella – am să o pregătesc cu sos de roșii. Acest preparat este tot din vânătă, pulpă de vânătă cu teriaki și cu puțin chilli, merge foarte bine cu orez. Merită încercată vânăta pentru că este vedetă în timpul verii și e foarte consistentă”.

În pofida cererii, producția de vinete în România a scăzut în ultimii ani. Acest fermier din Dumitra, județul Bistrița Năsăud, spune că nopțile friguroase din timpul primăverii i-au dăunat recoltei, motiv pentru care, treptat, renunță să mai cultive acestă plantă. Este descurajat și de faptul că piața este inundată de vinete din import, vândute, spune el, chiar de către cei care se declară producători locali.

Florentin Bodiu, agricultor: „E o modă de câțiva ani. În sensul în care să fii producător ca mine și pe lângă ale tale să cumperi, să vinzi, să induci omul în eroare. Văd pe piețe, văd la en gross. Eu cultivam o suprafață de 50 de ari de vinete. Următorul an am redus la 30 de ari apoi la 5.000 de fire și acum am ajuns 2.500-3.000 de fire pentru că foarte greu le-am produs”.

Specialiștii cred că, în anii trecuți, micii agricultori au ales să cultive roșii, în detrimentul altor legume, pentru care primeau ajutor de la stat prin programul Tomata. De anul acesta, însă, guvernul subvenționează și culturile de ardei, castraveți și vinete.

Doina Ragea, dir. Adj. Direcția Agricolă Galați: „Veți vedea în anul 2021 o creștere, totuși, a suprafeței de vânătă, deoarece o parte din producătorii agricoli au renunțat la cultivarea tomatei, pentru că mai ales în ciclul unu se făcea o supraproducție. Cultura de vânătă era puțin neglijată”.

Dacă în anul 2018 în România erau cultivate 9.028 de hectare de vinete, în 2020 suprafața a ajuns la 8.875 hectare. O suprafață mai mică cultivată a dus automat și la scăderea producției care în 2020 a fost de 123 de mii de tone, în timp ce în 2018 era de aproape 138 de mii de tone.

Suprafață cultivată de vinete în România, conform INS:
2018 – 9.028 hectare
2019 – 8.985 hectare
2020 – 8.875 – hectare

Producția de vinete obținută în România, conform INS:
2011 – 160010 tone
2018 – 137829 tone
2019 – 129013 tone
2020 – 123153 tone



Source link

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *